Recenzie: Contesa Aneke (Ultima vrajitoare din Transilvania, #1) by Anna Vary


Contesa Aneke (Ultima vrajitoare din Transilvania, #1)
by Anna Vary

Alexandra, o adolescentă rebelă, este trimisă de părinți să își petreacă vacanța de vară într-un sat din Transilvania, pentru a fi îndepărtată de o iubire considerată imorală. Odată ajunsă în V., ea este atrasă de poveștile localnicilor legate de o crimă săvârșită în urmă cu mai mult de un veac: contesa Aneke fusese acuzată de incest și vrăjitorie și ucisă în pădure. Alexandra pornește pe urmele contesei, hotărâtă să afle ce s-a întâmplat cu adevărat. Castelul ascunde mistere la fiecare colț… Pe măsură ce fapte și personaje stranii ies la iveală, Alexandra își dă seama că are în comun cu frumoasa vrăjitoare mai mult decât și-ar fi imaginat, inclusiv iubirea ei secretă și interzisă. Va reuși Alexandra să salveze această iubire și în final propria viață, sau va avea soarta tragică a Anekei?

Două lumi distincte se întrepătrund: lumea adolescenților de azi, cu Facebook, concerte rock, tatuaje și pierce-uri, și lumea contesei dispărute, cu intrigi de curte și povești uitate.

Un mistery romance în tonuri întunecate despre incest, superstiții, trădări, secrete, legende transmise peste veacuri.

 

……………………………………………………..
 
Doresc să mulţumesc librăriei Herg Benet pentru că mi-a dat ocazia de a citi această carte!
Ea poate fi comandată AICI alături de multe alte cărţi!
 ……………………………………………………..
Recenzie
Gândurile mele (Theo): Am început cartea asta pentru că am fost pur şi simplu fascinată de
ceea ce spuneau alţii despre ea, am rămas îngândurată la un text fin, lin,
frumos scris care să îmi acapareze mintea pentru câteva zile şi pot spune că nu
am fost dezamăgită!
Personajele sunt complexe, şi totuşi pline de surprize la care nu te aştepţi
şi nu ştii cum să le conturezi sub o altă cupolă decât cea a unui destin pe
care nici măcar la final nu eşti în stare să îl ghiceşti.
Totul începe cu Alexandra, fata obişnuită din Bucureşti, cu foarte
multe cuvinte în engleză, substituenţi ai altor fraze din română, visătoare,
copilăroasă, la şaisprezece ani din viaţă, gata să cucerească lumea, şi totuşi împinsă de
anturaj în petreceri rău famate şi oameni nu tocmai în regulă. Şi dacă voi
consideraţi că ea vrea să scape, vă înşelaţi. Nici prin cap nu îi trece micuţei
să găsească altă cale, pentru că ea este fericită, ea este împlinită şi înconjurată
de oamenii pe care îi adoră: prietenii ei.
Cu toate astea, mama ei simte, vede, chiar dacă e de gaşcă, se decide să
o trimită pe aceasta într-un sat uitat de lume, pierdut de hartă şi nevorbit de
niciunii. În satul V, de undeva de prin Transilvania. Şi poate părea banal, dar
nici măcar eu nu m-am aşteptat la toate acele întâmplări. Neaşteptat fiind cuvântul
de bază.
Totul porneşte de la o legendă locală. De la un incest uitat de mulţi,
dar ţinut minte de prea mulţi alţii. Totul merge prea liniştit, dar când
Alexandra începe să descopere câte ceva devine agitată şi plină de idile pe
care nu le cunoaşte încă adevărata valoare. Legendele prin viaţă în acel sat
uitat de lume, iar Alexandra este cumva conectată de toate acestea. Şi poate nu
pentru că este îndrăgostită de fratele ei vitreg mai mare Răzvan, ci poate
pentru că este damnată să repete aceeaşi greşeală sau acelaşi blestem.
Morţi crude şi crunte urmăresc paginile, oameni tineri, liberi, absolviţi
de orice păcat îşi fac locul în aceste pagini, dar şi în viaţa răvăşită a
acestei micuţe eroine. Sau poate ea nu este eroina? Sincer? Sunt şi eu la fel
de bulversată pentru că nu mai ştiu ce ar trebui să cred şi ce nu ar trebui să
cred. Ce ar trebui să atest şi ce ar trebui să trec cu vederea, pentru că într-un
final totul este doar un paradox ciudat al cărui destin nu îl cunosc încă.
Şi nu mă gândesc decât că poate am ratat ceva, dar în acelaşi timp sunt
sigură că urmează să mă luminez cât de cât în următorul volum.
Ca şi puncte slabe ale acestui roman pe care vi-l recomand din toată
inima, este relaţia Alexandrei cu fratele ei mai mare, vocalist într-o trupă,
pe care nu vreau să o percep şi nu vreau să o înţeleg. Şi poate în mare parte
pentru că mă dezgustă, dar şi din cauză că nu aş putea niciodată să concep o
astfel de iubire. Totul este mult prea evident, dar în acelaşi timp subtil şi
verosimil. De asta mi-a şi plăcut cartea atât de mult. Trecutul, ideile,
expunerile sunt absolut fabuloase şi uneori mă fac să cred că poate m-am
pierdut într-o lume care se derulează concomitent cu a mea.
Recomand cartea tuturor celor pasionaţi de un mit bun, de o încâlcitură
extraordinară şi celor care sunt gata să rămână cu „dinţii la gard” dacă nu au
volumul doi prin apropiere!

Tell us your opinion...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s