Capitolul 10 – Iluzii


Capitolul 10 – Iluzii

 

Clopoţelul a sunat pentru a semnala începerea şcolii; Elena i-a arătat drumul spre prima lui oră lui Damon. Aveau aproximativ aceleaşi ore, mulţumită unei secretare care se lăsa uşor convinsă. Elena primea mii de priviri de gelozie  de la aproape fiecare fată pe lângă care trecea. La uşa primei lecţii – fizică – Caroline stătea rezemată de uşă, blocându-le intrarea.

 

–          Te rog dă-te la o parte, Caroline. Am avut parte de destule certuri pe ziua de astăzi, încercă Elena să pledeze cu ajutorul ochilor ei obosiţi şi sinceri, dar Caroline nu a vrut să recunoască nici măcar prezenţa ei, concentrându-şi toată atenţia asupra lui Damon.

–          Bună, eu sunt Caroline – tu trebuie să fi noul student. A spus ea cu o voce dulce forţată.

–          Da, a fost tot ceea ce Damon a răspuns cu vocea lui goală, pe când faţa lui era plictisită.

 

Caroline era surprinsă de lipsa lui de interes, majoritatea băieţilor ar fi sărit pe ea când ea juca rolul de „faţă singură”.

 

–          Aş fi fericită să îţi arăt împrejurimile. I-a spus ea atingându-i braţul.

–          Nu mulţumesc, am de gând să o urmez pe Elena, răspunde acesta zâmbindu-i, determinând-o pe Caroline să o observe pe Elena care stătea chiar lângă el. Ochii Carolinei s-au contractat, iar faţa ei s-a încruntat.

–          Serios? Ei bine, asta chiar seamănă a Elena, atât de frumos, vocea ei era plină de sarcasm; şi apropo, nu te aştepta să îşi amintească numele tău, te va uita în mai puţin de o săptămână, a terminat ea cu înverşunare.

–          Caroline, doar taci şi dă-te la o parte! Elena i-a răspuns la fel de aprig, făcându-l pe Damon să o iubească şi mai mult în acel moment.

–          Oh, uite cum micuţa Elena acţionează dur! Vorbea Caroline de parcă era un copil, aruncându-i o privire rece înainte de a se da la o parte.

 

Elena îşi dădu ochii peste cap înainte să intre în clasă cu Damon în spatele ei, fascinat. Bonnie şi Meredith o priviră uimite; probabil că văzuseră cearta dintre Damon şi Matt, se decise Elena. Damon se aşeză lângă ea aproape la toate orele pentru că stăteau în bănci în ordine alfabetică după primul prenume, dar asta însemna şi că scorpia de Caroline avea să fie în preajmă în majoritatea timpului. La prânz Damon plecă, la fel ca majoritatea studenţilor, să mănânce, numai că în loc să meargă la cantină el se duse în pădure.

 

 

–          Spune-ne fiecare detaliu! Murmură Bonnie, încercând să se calmeze ca nimeni din cantină să nu audă ceva.

–          Nu e mare lucru de povestit, râse Elena, simţindu-se mai bine decât de obicei, căci vorbise toată dimineaţa cu Damon.

–          Matt aproape că l-a lovit; asta spui tu că nu e mare lucru? Întrebă Meredith mult mai clamă decât Bonnie.

–          Matt doar a exagerat, era furios pe mine nu pe Damon. Elena nu voia să vorbească despre partea aceea a dimineţii, era foarte rar fericită şi chiar nu voia să mai aibă loc lupte în jurul ei, lupte care să o facă să se simtă deplorabil.

–          Ai observat cât de rapid sunt reflexele lui Damon? Probabil că are centura neagră la karate sau aşa ceva. Continuă Bonnie cu ochii mărindu-i-se.

–          Am auzit că Tyler Smallwood l-a dus pe Matt la spital pentru că se tot văieta de durerea pe care o simţea la braţ. Susţinu şi Merredith, analizând reacţiile Elenei.

 

Elena încerca să îşi menţină faţa la fel de nepăsătoare.

 

–          De ce l-ar conduce Tyler, când au devenit ei aşa buni prieteni?

–          Probabil că a vrut doar o scuză bună ca să scape de şcoală, la cum îl ştiu eu pe Tyler, spuse Boniie repede încercând să treacă peste această problemă şi să revină la discuţia despre Damon.

–          Poate, dar sunt sigură că Damon nu va mai participa la o viitoare luptă dacă Tyler află cât de mult vrea Caroline să îşi înfigă ghearele în el, a cugetat Meredith.

 

 

–          Vrei să te conduc acasă? Oricum am drum într-acolo. Damon o întrebă pe Elena care îşi strângea cărţile.

–          Sigur! Ar fi grozav!

 

În timp ce Damon prindea viteză pe drum, Elena îşi dori să nu fi acceptat niciodată o cursă până acasă, nu se mai simţise confortabil într-o maşină de la accidentul părinţilor săi. Damon simţi neliniştea ei şi încetini.

 

–          Deci, cum a fost prima ta zi? Îşi îndreptă atenţia de la drum spre el, zâmbind.

–          A fost interesantă, nu foarte educaţională totuşi.

–          Presupun că nu partea cu Matt.

–          Da, nu partea cu Marv, Damon fu de acord cu ea.

–          Vrei să spui Matt..

–          Cine e Matt?

–          Nu contează. Elena începu să râdă, iar faţa ei prinse puţină culoare. OPREŞTE MAŞINA!

 

Damon care o privise până atunci, ascultă de avertizarea ei şi cu ajutorul reacţiilor rapide de vampir apăsă brusc frâna, făcând maşina să se oprească abrupt până când se confruntă cu direcţia opusă, mâna lui Damon zburând în direcţia Elenei pentru a reduce impactul opririi bruşte. Se întoarse  repede către geamul fumuriu al maşinii pentru a vedea cine îi ieşise în cale. În timp ce se uita spre pământ observă cum o pasăre mică se ridică în aer, atât de repede încât nu a avut timp să o analizeze.

 

Culoarea Elenei se întorcea uşor înapoi acolo unde trebuia să fie: în obrajii ei.

–          Eşti bine? O întrebă Damon arătând preocupat.

–          Sunt bine, dar persoana aceea este bine? Îi răspunse aceasta întorcându-şi capul pentru a vedea pe geam.

–          Care persoană?

–          Era cineva care stătea chiar acolo, chiar înainte ca tu să pui frână. Răspundea Elena, uitându-se pe toate geamurile, căutând persoana respectivă din priviri.

 

Atunci înţelese! Înţeleasă de ce Elena fugea spre în dimineaţa aceea şi de ce ea avusese acel vis cu o noapte înainte.

 

Oricine ai fi, o să te găsesc! Şi când am să o fac, o să te omor! Damon proiectă cu o putere năucitoare un gând pe toată suprafaţa oraşului ca oricine încerca să o sperie sau să o ucidă pe Elena să îl audă…

 

3 thoughts on “Capitolul 10 – Iluzii

  1. Pingback: Capitolul 10 ON AIR! « For Damon Salvatore Lovers

  2. Pingback: Capitolul 10 din FDSL « Vampires

  3. Pingback: Capitolul 10 din FDSL « Too Late…

Tell us your opinion...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s