Capitolul IV


descărcare (3)

Christmas with Damon

Capitolul IV

 

 

– Bună! Eu sunt Elena.

 

– Încântat de cunoştinţă. Numele meu este Damon.

 

Cu mare atenţie am încercat să îi iau stratul de făină ce se afla pe obrazul ei. Tânăra s-a uitat la mine şi cu un zâmbet strălucitor mi-a mulţumit. În spatele ei, dintr-o tavă ovală, se scurgea un dens miros de fum. Daisy analiză prăjitura total necomestibilă, ca apoi să izbucnească într-un râs vesel.

 

– Doamne Elena, cum ai reuşit să o arzi în halul ăsta. Nu este nimic, o să comandăm ceva.

 

Sângele rubiniu a inundat obrajii tinerei bucătărese. Şi-a dat părul pe spate, revărsându-l ca o cascadă, apoi i s-a alăturat lui Daisy. Diferenţele dintre cele două femei erau subtile, dar totuşi evidente. Elena era mai înaltă, trupul fiindu-i mai senzual, mai fraged. Ochii îi sclipeau cu putere, dezvăluind caracterul vulcanic pe care îl ascundeau. Daisy era suplă deasemenea, dar trupul ei nu emana senzualitate, ochii ei erau calmi şi blânzi.

 

Katherine a intrat în bucătărie precum o furtună, tunând şi fulgerând. Privirea ei a studiat încăperea, asemeni unui comandant ce îşi evaluează adversarul înainte de luptă. Un oftat scurt a poposit pe buzele ei, apoi mâna ei mică s-a strecurat întra mea, atrăgându-mi atenţia.

 

– Damon, tu nu ştii să găteşti? Nu le poţi ajuta tu pe mami şi Elena să facă o prăjitură nou? Nu vreau să mai comandăm, nu îmi plac, sunt mult prea dulci.

 

– Dacă aşa doreşti tu, înseamnă că pot, dar trebuie să mă ajutaţi toate trei.

 

Ambele femeie şi-au întors faţa către mine, chipurile lor exprimând atât bucurie cât şi o tăcută mulţumire, pentru că am intrat în jocul gingaşei Katherine. Elena mi-a oferit şorţul ei, iar fiica lui Daisy mi-a dat o bonetă asemenea celor de la televizor. Presupun că arătam caraghios, dar nimeni nu a zis nimic aşa că mi-am continuat jocul. Când eram mic, stăteam în fiecare Crăciun alături de mama mea, ajutând-o să prepare diferite creme şi bezeluri pentru masa festivă după care tânjeam atât de tare. Stefan împodobea bradul alături de tatăl nostru. Casa se umplea toată de veselie, dar timpul a lăsat în urmă doar întuneric şi umbre, casa caldă şi îmbietoare s-a transformat într-o magherniţă de speriat copii.

 

M-am întors către masa de lucru, acolo erau câteva din ingrediente necesare unui tort de ciocolată. Aveam lapte, ouă, zahăr, ciocolată, vanilie, dar îmi lipsea unul din ingredientele principale şi anume făina.

 

– Majoritatea făinii se află pe mine, dar nu cred că o să te ajute cu ceva asta. Mă duc să iau o pungă de făina din dulap.

 

I-am urmărit mişcările fine, aceasta păşind asemeni unei feline. Mereu îmi plăcuseră femeile frumoase. Învăţasem cu timpul să le apreciez frumuseţea în stare brută, dar niciodată nu reuşisem să întreţin o relaţie serioasă. O noapte şi atât. Eram mult prea deteriorat sentimental pentru a putea iubi pe cineva.

 

 

Am început să pregătim tortul care într-o oră stătea în faţa noastră. Blatul era rumen, iar crema de ciocolată arăta delicios. Katherine a luat un cuţit şi la tăiat. Totul era frumos, iar eu eram un geniu bucătar. Am mâncat cu toţi atât tort cât şi restul felurilor de mâncare pregătite pentru seara de Crăciun.

 

– Kath, este ora unsprezece, cred că este timpul să mergi la culcare. Hai sus să te pregătim de somn! A spus Daisy.

 

Ne-am luat la revedere, iar cele două au plecat. În cameră nu mai eram decât eu şi Elena. Totul era inundat în tăcere, iar aerul devenea din ce în ce mai încordat. Am văzut casetofonul, iar cele câteva pahare de vin, m-au făcut să o invit pe frumoasa fată la dans.

 

– Hai să dansăm şi nu accept un refuz.

 

I-am întins mâna, iar Elena mi-a luat-o. Am pornit casetofonul, iar din boxe a început să răsune o melodie lentă de la Frank Sinatra. I-am cuprins talia şi am început să ne mişcăm pe ritmul lent al muzicii. Corpul ei se unduia uşor, mulându-se pe pieptul meu.

 

Melodia s-a terminat, iar vraja s-a spulberat. Am auzit scârţâitul scărilor, iar câteva secunde mai târziu, Daisy a intrat în cameră.

 

– Daisy, este cam târziu. Şi mâine am treabă, o să plec şi eu acasă. Noapte bună. Şi mulţumesc mult pentru acest Crăciun minunat.

M-am aplecat şi le-am oferit ambelor surori câte un sărut pe obraz, apoi noaptea m-a înghiţit, în timp ce conduceam spre casă.

 

Traducator: Mada

Corector: Theo

One thought on “Capitolul IV

Tell us your opinion...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s