Capitolul 8


capitolul 8

 

Damon stătea în faţa cuptorului, amestecând încet în sosul Bolognese pentru paste, care era pus pe foc. Nu se putea abţine să nu se gândească la Elena. Ea nici nu avea idee că el era cel care o proteja în toată această mizerie. Ea nici nu ştia că unchiul ei era o bucată de lepădătură, care încercase să-i vândă virginitatea. A simţit cum lingura din lemn din mână a pleznit din cauza strânsorii lui de furie. Cum ar fi putut cineva s-o rănească? s-a gândit, ea era aşa de pură, inocentă, drăguţă şi… perfectă. Vroia să-i spună absolut totul; cum că nu era el băiatul cel rău pe care-l credea ea, cum se îndrăgostea de ea şi cât de mult o dorea.

A fost scos din meditaţiile sale gânditoare de sunetul uşii de la intrare deschizându-se şi paşi uşori apropiindu-se pe hol. S-a întors împrejur şi era gata să îi dea replica lui Caroline la ce mai zicea, când a văzut două mâini micuţe înconjurându-i mijlocul. S-a uitat în jos şi privirea i-a aterizat pe părul maroniu de culoarea castanei, el încremenindu-se. Imediat, a făcut şi el la fel, luând-o în braţe de cum a simţit-o cutremurându-se şi suspinând de plâns.

„Îţi mulţumesc.” A murmurat fata, înmuindu-i practic cămaşa de lacrimi. „Îţi mulţumesc că m-ai salvat.”

„Caroline ţi-a spus totul, nu?” I-a simţit capul dându-i-se afirmativ şi a ofat încet sărutându-i părul.

„Pot să mai rămân aici?”

„Normal că poţi. Nu cred Caroline că te-ar lăsa să mai pleci.” A tachinat-o şi s-a simţit relaxat când i-a auzit răspunsul chicotit. „De ce nu te duci să iei un loc şi o să-ţi aduc cina, bine?”

„Bine.” Elena i-a dăruit un mic zâmbet şi s-a îndepărtat din îmbrăţişare. Amândoi au simţit imediat că şi-au pierdut căldura celuilalt şi s-au uitat unul la altul cu ardoare. Elena a ieşit din bucătărie, imediat cum Caroline şi Klaus au intrat.

„Îmi pare rău, Damon, dar trebuia să afle până la urmă” a şoptit Caroline, ca să n-o audă Elena.

„E ok.”

„Ştii, îi place de tine.” L-a tachinat Caroline după ce a văzut cum un zâmbet i se lărgeşte pe faţa lui Damon.

„Chiar aşa?” a întrebat-o el, simţindu-se fericit.

„Deja, te-ai dus şi tu, partenere”, a comentat Klaus, bătându-l pe spate, „dar mă bucur pentru tine.”

„O spui de parcă suntem deja împreună” l-a luat Damon în râs.

„Veţi fi, în curând” i-a zâmbit cu subînţeles Caroline.

„O s-o iau în Georgia pentru câteva zile. Poate că o voi face să mai uite din ce s-a întâmplat în ultima perioadă pe aici.”

„Asta o să fie perfect pentru noi toţi. Tu şi cu Elena o să aveţi o escapadă romantică, iar noi vom avea toate camerele libere în care să facem sex nebun” a râs Klaus, în timp ce Damon se încrunta furios la el.

Rapid, Damon a plecat din bucătărie, nevrând să mai audă de planurile lui Klaus pentru Caroline, şi s-a mutat în salon, ţinând în mâini două farfurii cu spaghete Bolognese. I-a înmânat una Elenei, înainte să se aşeze şi el lângă ea. Şi-a schimbat poziţia în loc, încercând să-şi ascundă excitarea, în timp ce Elena a gemut în faţa mâncării.

„Este nemaipomenităăăăă!” a exclamat fata, băgându-şi din nou o furculiţă plină de paste în gură. „Serios, de acum încolo, o să îmi pregăteşti toate mesele.”

„Ooo, şi ce o să primesc în schimb?” a tachinat-o, decizându-se să o facă să râdă.

„Compania mea minunată, normal!” a strigat fata, arătând înspre ea, după care a râs zgomotos.

„Trebuie să recunosc, nu te porţi deloc rău, Elena” s-a pronunţat Damon, holbându-se în ochii ei de căprioară. Legătura s-a rupt când Damon a scos involuntar un râgâit, înhăţând farfuriile goale şi îndreptându-se neîndemânatic înspre bucătărie. După câteva minute, s-a întors în salon şi a văzut că Elena deja se cufundase într-un somn adânc pe canapea. A ridicat-o în braţe şi a cărat-o în patul ei, mişcând-o cât mai uşor cu putinţă, de teamă să n-o scoale, dar şi să o simtă cât mai mult în braţele sale. S-a aşezat pe marginea patului, scoţându-i încet încălţările şi jacheta, după care a acoperit-o cu păturile.

„Vise plăcute” i-a şoptit, pupând-o drăgăstos pe frunte.

_____________________________________________________________________________________________

 

Damon dormea aşa de bine şi aşa de confortabil, până când s-a trezit dintr-o dată. Firele de păr pe care le simţea ridicate la ceafă îl avertizau; cineva era în camera lui. Instinctele sale de poliţist arătau că el dormea foarte uşor şi se putea scula la orice fel de schimbare a mediului său. S-a rotit încetişor, prefăcându-se adormit, şi a văzut o mică formă stând în cadrul uşii lui, fâţâindu-se.

„Elena?” a întrebat, ridicându-se în şezut în pat.

„Nu puteam dormi” a şoptit fata, jucându-se cu poalele pijamalelor ei, care, la o privire mai atentă, el a descoperit că era cămaşa lui din noaptea precedentă.

„Vino aici” a convins-o, dând la o parte păturile. A zâmbit când ea s-a urcat în pat, băgându-se pe partea lui.

„De ce nu ai putut să dormi?” a întrebat-o el încet, punându-şi mâna sub ea.

„Nu m-am simţit în siguranţă, cred, mai ales după tot ce s-a întâmplat legat de John” i-a şoptit, vârându-şi nasul în pieptul lui.

„Iar acum te simţi în siguranţă?”

„Dahhhh.”

Damon i-a sărutat părul şi şi-a lăsat capul să cadă din nou pe pernă, intrând uşor în lumea somnului. Aproape că adormise, când a auzit un mormăit Damon. Şi-a ridicat uşor capul şi a realizat, zâmbind fericit, că Elena îl visa.

Cei doi au dormit în acea poziţie toată noaptea, în siguranţă în braţele celuilalt şi părând destul de confortabil ca să se mai mişte.

 

Tradus de

Claudia

4 thoughts on “Capitolul 8

  1. Pingback: Capitole noi!! | Damon Salvatore

Tell us your opinion...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s