Shut Up & Kiss Me


Shut up and kiss me

 

Damon juca biliard când brusc ceva îi sări în ochi.

D: Oh nu, nu se poate!

Spuse cu voce tare.

Putea să o vadă pe Elena stând la bar, bând. Nu era genul ei deloc. Ea nu bea niciodată. Nu alcool oricum. Ea era o fetiţă mică şi bună.

Şi oricum trebuia să recunoască… arată destul de incitant stând acolo uşor ameţită şi ciufulită. Purta bluziţa ei albă şi blugii ei skinny alături de tenişii negrii. Nu era deloc genul de tipa pe care te aşteptai să o vezi la bar dând paharele peste cap. Dar totuşi… nici nu avea 21 încă deci cum de putea să bea alcool într-un loc public? Cum a putut cineva să îi servească asta?

Atât de multe întrebări în capul lui Damon. Trebuia să afle ce se întâmplă.

Merse acolo şi se aşeză lângă ea.

E: Oh nu.

D: Şi eu mă bucur să te văd.

Spuse Damon uzual cu zâmbetul lui şarmant.

E: Ce faci aici?

Întrebă sec, automat chiar.

D: Ce fac eu aici? Întrebarea ar fi ce faci TU aici?

E: Nu prea multe.

Spuse uitându-se la pahar şi jucându-se cu degetul pe gura lui făcând cerculeţe încet şi făcând un mic botic la sfârşitul propoziţiei.

D: Bei.

E: Şi?

D: Nu îmi spune că e suc. Pot să îţi simt respiraţia.

El îi luase paharul din mână şi luase o gură din el.

D: Vodcă, drăguţ, îmi place.

E: Dă-mi-l înapoi!

Spuse Elena aruncându-i priviri ucigătoare. Părea gata să îl atace.

D: Calmează-te Elena.

Îi spuse, dar ea nu îl ascultă. Era evident supărată şi puţin beată. Doar puţin pentru că nu era obişnuită să bea.

D: Eşti praf.

Îi spuse ridicând sprânceană şi zâmbind cu acel zâmbet care o înnebunea, acela care lumina toată încăperea, acela care lăsa să se înţeleagă mai mult decât trebuia, acela pe care îl folosea când se juca şi voia să cucerească.

E: Ba nu.

Ea nu se uită la el.

Poate că era ruşinată.

E: Dă-mi paharul înapoi.

Îi ordonă.

D: Nicio şansă. O să îmi spui ce ţi s-a întâmplat?

E: Bine, nu vrei să mi-l dai, am plecat.

Spuse şi îşi luă poşeta apoi se dădu jos de pe scaun şi se întoarse pe călcâie plecând. Dar bineînţeles că el o urmări afară zâmbind şi chicotind.

E: De ce nu mă laşi în pace? Nu te vreau aici!

Spuse sătulă şi nervoasă. Chiar nu voia să se mai certe cu nimeni. Era prea obosită pentru asta.

D: Ai nevoie de mine.

E: Nu, nu am.

D: Ba da, ai.

E: Ba nu, nu am.

Spuse şi începuse să se supere pe bune. Stătea acolo, în parcare sub lumina unui bec care lumina slab, cu mâinile încrucişate lăsându-şi greutatea pe un picior.

D: Ba da, ai şi aş putea să joc jocul ăsta toată noaptea.

O tentă el, însă ea încerca să îl lovească cu pumnii ei micuţi care nu avea destulă putere să îl facă să simtă ceva.

D: Wow, devenim fizici acum, îmi place.

Spuse cu un zâmbet pe fata apucându-i pumnii în palme.

D: Dar dacă tu o să îţi pui mâinile pe mine şi eu am dreptul să fac la fel.

O tentă din nou cu privirea aia.

E: Dispari Damon!

Asta a fost serios.

El poate se juca, dar ea clar nu se juca. Ceva o supărase tare. Nu o văzuse niciodată aşa înainte. Nu o văzuse niciodată bând sau comportându-se aşa.

D: Nu plec până nu îmi spui ce s-a întâmplat.

Ea ştia că el avea dreptate. Nu ar fi plecat decât dacă ştia.

Se îndreptă şi îşi lăsă mâinile să îi cadă pe lângă corp după ce scoase un oftat slab. Privirea din ochi i se schimbase. Ochii ei calzi şi ciocolatii erau acum în durere când îşi aminti făcându-i colţurile gurii să se lase în jos.

E: Bine. L-am văzut pe Ştefan sărutând altă fată.

Spuse într-un sfârşit apoi se uită prin Damon.

D: Oh, asta era?

E: Eşti un măgar.

D: Uite, credeam că tu şi Ştefan aţi terminat-o. Am crezut că s-a făcut înţeles când nu a vrut să mai ieşiţi împreună.

Spuse uitându-se în ochii Elenei. Îi părea rău să o vadă că suferă.

D: Chiar dacă abia îl văd. De când e rău şi toate astea e o altă persoană.

Îi explică Damon, dorea să o consoleze, să o facă să înţeleagă ce era evident.

E: Totuşi, încă doare.

Spuse şi îşi înfăşură mâinile în jurul ei ca şi când tocmai ar fi fost lovită.

D: Şi crezi că băutul e soluţia?

E: Acum nu face pe Dr. Phill cu mine. Tu bei tot timpul.

Adaugă şi îi aruncă o privire dizgraţioasă.

D: Oh şi ai decis să mă copiezi, sunt flatat.

Râse.

E: Taci o dată şi pleacă, vreau să fiu singură.

D: Nicio şansă.

E: Ce mama dracului trebuie să fac să scap de tine?

E: Nimic, sunt invincibil, nu ai ştiut asta până acum?

Ea oftă.

Era tristă şi singură şi nu voia să îl aibă pe el după ea.

D: Ne-am sărutat aseară şi a fost drăguţ. Chiar şi ţie ţi-a plăcut!

Îi spuse privind-o adânc în ochi. Parcă încerca să îi citească gândurile, încerca să îi înţeleagă expresiile.

E: Oh, te rog, nu a însemnat nimic!

D: Poate pentru tine, dar pentru mine a însemnat. A însemnat o groază.

E: Problema ta.

Ea începuse să plece, dar el îi prinse mâna şi o răsuci întorcând-o din drum şi obligând-o să se uite la el.

D: Te-am iubit încă de când mi-am aţintit prima dată ochii pe tine. Şi ştiu că şi tu mă iubeşti Elena.

Vocea lui era profundă şi grea ca şi când ar fi vorbit din fundul gâtului. Părea spartă… ca atunci când eşti prea bolnav ca să mai poţi vorbi, dar totuşi o faci şi atunci sună ciudat.

E: Nu fi prostuţ.

Spuse şoptind evitându-i ochii privind undeva în spate.

El o prinse de talie uitându-se fix în ochii ei.

Avea nişte ochi atât de frumoşi. Ea mereu i-a iubit ochii şi îi găsea greu de rezistat. Erau ca o mare adâncă şi fără fund. O mare în care i-ar fi plăcut să se scufunde.

D: Acum spune-mi că nu simţi nimic.

Putea să îi simtă inima bătând mai repede şi pulsul accelerând.

Ea nu spuse nimic.

Nu chiar atunci oricum.

E: Te înşeli, nu te iubesc.

Îl minţi.

Ştia că avea sentimente pentru el, dar nu voia să admită şi să i le arate.

Pentru un moment, păru pierdută în gânduri.

Era şansa lui. O sărută de-o dată. Ea îl împinse imediat ce simţi buzele peste ale ei.

E: Ce faci?

Întreba că şi când nu era evident.

D: Umm, te sărut…?

E: Nu te iubesc.

Îi mai spuse o dată.

D: Minţi, dar e ok. Pot să îţi simt inima bătând mai repede. Pot să îţi simt pulsul. Şi pot să îţi simt dorinţa.

Ea începuse să se simtă inconfortabil. Avea dreptate. Îi plăcea să fie atinsă de el. Îi plăceau furnicăturile pe care i le trimitea în jos şi în sus pe şina spinării, felul cum pielea lui fină o atingea pe a ei făcând-o să tremure.

E: Nu am băut destul…

D: Şi poţi să negi, e ok, ştiu că am dreptate oricum.

Apoi faţa ei se schimbă. El observă.

D: Ce? Nu o să verşi pe mine, nu?

E: Dispari.

Îi mai spuse o dată.

D: Nu vrei să plec pe bune, ştiu asta.

E: Super, acum eşti şi în capul meu?

Ea îşi închise ochii pentru o secundă. Era foarte obosită. Era târziu şi alcoolul nu o ajuta. El îi atinse faţa şi o sărută pe buze din nou. Ea îşi deschise ochii şi nu se mai luptă de data asta.

El zâmbi şi se uită adânc în ochii ei.

D: De ce nu mă laşi să am grijă de tine?

O întrebă cu o voce atât de caldă, plină de dragoste ca şi când ar fi vorbit cu un copil mic.

Era atât de dulce. Atât de drăguţ. În special venind de la Damon.

Dar el o iubea atât de mult încât voia să o protejeze, să fie cu ea, să o sărute, să îi atingă pielea.

D: Te duc acasă.

Îi spuse încet ca şi când ar fi vrut să o liniştească apoi o sărută pe păr.

Nu era beată, doar puţin ameţită.

Nu era nicio şansă să o lase să meargă singură acasă.

Au mers pe jos cum barul nu era departe se casa lui. Pentru că nu o ducea acasă, ci la el acasă unde putea să o supravegheze.

E: Hei, nu e casa mea.

Se plânse că un copil mic când intră în casă.

D: Corect. E casa mea.

Damon zâmbi.

E: Văd, dar de ce?

D: Mai aproape.

Îi spuse simplu.

El o cără până în patul lui şi încercă să o ajute să îşi dea jos hainele, dar ea îl întrerupse repede după ce îi dădu jos pantofii.

E: Ce faci?

D: Te ajut să te bagi în pat.

E: Vreau să spun de ce îmi dai hainele jos?

D: Pentru că eşti fierbinte.

O tentă.

E: Foarte amuzant! Ia-ţi mâinile de pe mine.

Îi spuse înainte ca el să o poată dezbrăca până avea să fie goală.

Măcar îi dăduse jos jacheta şi pantofii ceea ce era destul pentru ea. Voia să o dezbrace, evident.

Dar… adevărul era, că ei îi plăcea ca el să o atingă. Îi plăcea senzaţia mâinilor lui pe corpul ei.

Ea se aşeză pe pat şi el se aşeză lângă ea. Ea îi aruncă o privire. El îi aduse faţa mai aproape şi aşteptă ca ea să îl lovească sau ceva. Dar nu a făcut-o. A săruta-o. Şi spre surprinderea lui ea îşi puse mâinile în jurul gâtului lui şi îl sărută înapoi.

“Ei bine asta e nouă.”

Se gândi.

Poate că avea să se împace cu Ştefan, dar nu îi pasă. El nu era aici oricum. Era doar între el şi ea.

D: Te iubesc.

Îi şopti în ureche.

El continuă să o sărute, încă aşteptându-se să îl împingă, dar nu o făcuse.

Sărutul deveni mai pasional. El îi atingea faţa cu o mână şi cu cealaltă se îndrepta spre tricoul ei. Încă nimic, ea nu îl împinse. Ea nu voia să spargă sărutul.

El îi prinse umărul şi i-l sărută, apoi gâtul. Ea încă avea ochii închişi. Se simţea bine şi fierbinte. Era de la băutură sau de la altceva?

El continuă să îi sărute pielea când îi desfăcu bluza cu o mână când o puse pe cealaltă coapsa ei. Putea să îi simtă pulsul mai puternic. El o sărută şi îi găsi sutienul cu o mână şi începu să îi desfacă pantalonii cu cealaltă.

Era timidă, dar îi plăceau atingerile lui şi nu voia ca el să se oprească.

D: Ştiam că şi tu mă iubeşti. Şi pot să simt că mă vrei.

E: Taci şi sărută-mă.

 

 

_____________________________

Traducator: Turquoise Addiction

Corector: Theo~

Advertisements

2 thoughts on “Shut Up & Kiss Me

Tell us your opinion...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s